Friday, December 9, 2016

Decembrie

Astăzi este ultima zi în care puteți comanda calendarele la preț promoțional!

Thursday, December 8, 2016

Wednesday, December 7, 2016

Tuesday, December 6, 2016

Monday, December 5, 2016

Saturday, December 3, 2016

Mai

Cele mai frumoase coronițe de flori se fac atunci când soarele răsare :)



Pentru a comanda calendarul în avans la un preț special, click aici: http://andaart.blogspot.ro/p/magazin.html

Friday, December 2, 2016

Thursday, December 1, 2016

Octombrie

Team work :)
Pentru a comanda calendarul în avans la un preț special, click aici: http://andaart.blogspot.ro/p/magazin.html


Wednesday, November 30, 2016

Iulie

„Cei care dansau erau considerați nebuni de către cei ce nu puteau auzi muzica..”
Pentru a comanda calendarele în avans la un preț special, click aici:  http://andaart.blogspot.ro/p/magazin.html

Tuesday, November 29, 2016

Februarie

Grămada cere vârf!


Pentru a comanda calendarele în avans la un preț special, click aici:  http://andaart.blogspot.ro/p/magazin.html

Monday, November 28, 2016

Calendare cu Lia, 2017

Dragii mei, așa cum v-am obișnuit de câțiva ani încoace, începe perioada calendarelor!
Anul acesta nu va fi o excepție, mai ales că am pregătit pentru voi o serie nou-nouță de imagini cu zânișoara mea, Lia!

Puteți comanda calendarele în avans, la un preț special, având avantajul ca atunci când vin calendarele de la print să le primiți printre primii! Pentru prețuri și modalitate de comandă/plată, click aici: http://andaart.blogspot.ro/p/magazin.html

Voi posta aici câte o imagine pe zi (random) din noul calendar. Astăzi avem.. ianuarie!


Monday, July 25, 2016

Despre copilul interior și bucuriile vietii de zi cu zi

Am scris mai demult un articol despre cum e să fii artist. A fost publicat aici (click).

Astăzi l-am redescoperit.. și pentru că încă rezonez cu el, m-am gândit că i-ar sta foarte bine și aici pe blogul meu :)


Îmi place la nebunie meseria mea. Sunt artist plastic, ilustrator.
Fac desene drăguțe pentru copii - teoretic :)
Practic, desenele mele nu sunt doar pentru copii, ci și pentru adulți - în special pentru cei care au uitat să mai vadă frumusețea din lucrurile simple ale vieții.


De multe ori în cariera mea de ilustrator, am dat peste tot felul de persoane... care mai de care mai serioase, care mă priveau sceptice când le spuneam că fac ilustrații pentru copii. Mă întrebau:“păi și poți trăi din asta? Ai clienți?” Se uitau apoi și mai sceptici la mine, când le spuneam zâmbind: “da, normal!” Iar când scoteam din geantă câteva calendare de buzunar cu desenele (întotdeauna le am la mine!) și le vedeau, dintr-o data totul se schimba: “vaaaaiiiii, ce draguuuț! Uite și asta... și asta... Ia uite acolo la păsăroiul ăla cum cântă! Și ce drăguță e zânița aia care fură scorțișoara!” - Uneori aceste exclamații sunt însoțite și de tot felul de sunete drăguțe de încântare. Parcă erau copii din nou, parcă redescopereau și ei lumea odată cu Lia (zânuța mea)...
A fost și cineva care mi-a spus: “da, sunt foarte faine, dar nu mă exprim pentru că am și eu mândria mea de bărbat, nu renunț la ea ca sa îți arăt ce mult îmi plac” - ceea ce îmi amintește de o vorbă pe care am auzit-o de la mai mulți oameni: “Ca să răzbești în viață trebuie să fii dur!” Dacă ne ghidăm după ideea asta, începem să ne ascundem din ce in ce mai mult sensibilitatea, o acoperim cu o mască de om dur și dăm înainte. Că doar trebuie să devenim “imuni” la lucrurile negative pe care le vedem peste tot (boli, știri -ce arată doar probleme-, accidente, încălzirea globală, dispariția albinelor, sfârșitul lumii, continuați voi). Până și desenele animate pentru copii au devenit din ce în ce mai violente. Și apoi nu-i de mirare că toate simțurile ne sunt “anesteziate”, și ajungem să mâncăm mai mult decât ne trebuie, să bem mai mult, să căutăm “distractii” mai multe, să dăm corpului mai mult, când de fapt, avem nevoie să ne hrănim sufletul, copilul interior.
Iar sufletul nu se hrănește cu monoglutamat de sodiu sau alcool...

...dar se poate hrăni cu multe alte lucruri: timp în natură, compania animalelor, dans, pescuit, pictură, muzică, timp de calitate cu cei dragi, etc.

Mi-a spus o dată un profesor: “să știi că a face ilustrații pentru copii este o mare responsabilitate. Un tablou normal pe care îl vinzi? Ajunge la un om, doi-trei. Hai cinci, dacă are musafiri. Hai, poate o sută dacă ți-l cumpără vreun muzeu. Dar ce faci tu, ajunge la o generație. Cu desenele din cărți, poți să faci copii normali sau poți să faci copii psihopati”. Nu știu dacă e chiaaar așa de mare influența, dar cu siguranță o influență există.
De ce nu s-ar aplica asta și la adulți? Era o vorbă, “ce semeni aia culegi”. Dacă la oameni ajung mai mult negativități, cum să poată ei să “gândească pozitiv”?

Niște imagini inocente ce sărbătoresc relația dintre om, natură și animale, aduc de multe ori zâmbetul pe buze chiar și celor mai serioși oameni (oare de asta au și filmulețele cu pisici atâta succes?).
Scopul lor nu e doar de a înveseli copiii, ci de a aduce aminte adulților să se bucure de lucrurile mici din viață - pentru că, așa cum spunea un maestru, nu trăim doar la concedii sau evenimente precum nunta, botezul copiilor (sau al nepoților). Viața este mai mult decât cele 20 de zile de concediu pe an sau două zile de la sfârșitul săptămânii. Capacitatea de a ne bucura de lucrurile mici ne poate schimba calitatea trăirilor de zi cu zi. Un desen drăguț poate părea un lucru mic -€“ însă acest lucru mic poate ne amintește de alt lucru mic, care ne face fericiți. Și ne face, poate, să devenim mai receptivi și la alte lucruri mici pentru care putem fi recunoscători de-a lungul unei zile – iar atitudinea de mulțumire și recunoștință este ceva ce radiază, îi influențează în mod pozitiv și pe cei din jurul nostru, iar asta atrage după sine experiențe mai plăcute cu ei și tot așa. Ca un bulgăre de zăpadă. :)

E important să ne exprimăm gândurile bune, oricât de mici ar părea, pentru că niciodată nu știm cui îi pot face ziua mai plăcută.
Și-apăi, făcând asta zi de zi... cum să nu îmi iubesc meseria?





Și mi-am făcut și cont pe Instagram

Na că acuma sunt și eu „în rând cu lumea” pe încă un site:
Contul meu pe Instagram

De fapt l-am făcut mai demult dar abia recent am început să postez relativ regulat acolo.
Intrați doar dacă sunteți curioși să vedeți mai multe schițe, works-in-progress, alte lucruri pe care le studiez/desenez, poze cu pisicile mele sau peisaje de pe unde mă mai plimb (sunt mare iubitoare de natură, în special munți).

🔆

Friday, May 6, 2016

Cel mai frumos feedback pe care l-am primit vreodată


Long story short: http://www.injoaca.ro/in-joaca/now-i-have-found-my-other-half/



Astăzi tocmai am luat primele 50 buc. de la tipografie :)



Culorile arată MULT mai bine în realitate (țineți cont de faptul că această poză a fost făcută cu telefonul). 
Toate cărțile arată exact așa cum le-am pictat - cu toate nuanțele, cu contrastul perfect echilibrat, cu texturi.. E cartea de care sunt cea mai mândră până acum. Poate și pentru că m-am ocupat de ea de la prima schiță până la ieșirea pe poarta tipografiei.. Și am fost acolo să văd primul exemplar (de probă) și să modific mici detalii, în așa fel încât să iasă totul bine... 

Le-am printat la aceeași tipografie unde fac calendarele cu Lia de obicei: Yolans în Brașov. Sunt super încântată, că primesc aceeași calitate cu care m-am obișnuit până acum - cărțile sunt foarte atent lipite, cusute, asamblate.. m-am uitat în vreo trei și n-am găsit nici un defect <3
Și nu-mi vine să mai deschid și altele, ca să nu le fac cute la cotor :) să ajungă perfecte la copii, așa cum le-am primit și eu :)

..șiiii... se pare că și autoarea este la fel de încântată, nu doar de carte, ci și de cum a decurs colaborarea noastră în general:

Sunday, April 17, 2016

Și-am ajuns la Bologna.....


.....pentru a treia oară.
Pentru cine nu știe ce s-a întâmplat la Bologna, este vorba de târgul de cărți pentru copii - cel mai mare târg specific pentru acest domeniu, din lume.
Prezenți acolo au fost și cei de la Ministerul Culturii (niște oameni foarte faini) cu un stand foarte frumos, aranjat cu ajutorul Clubului Ilustratorilor, și cu o ofertă de cărți frumoase, toate una-și-una.
M-am bucurat mult să cunosc personal (și să revăd) și colege din Club, niște fete foarte de treabă și foarte inspirate în ale desenului.

A fost și Lia pe-acolo, pe lângă restul cărților pe care le-am ilustrat:





Am avut de asemenea prezentarea cărții „Sarinne&Elenore and their first splendid adventure”, împreună cu autoarea cărții și cu dna. Sanda Watt:



--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În afară de standul nostru, am văzut sute, de fapt mii de cărți pentru copii, desenate în toate stilurile planetei (la propriu), foarte multe frumoase dar din păcate și foarte multe care.. după părerea mea nu ar trebui să fie destinate copiilor.
Mai jos aveți (doar) câteva exemple:


 Știu că se spune „să nu judeci o carte după copertă” dar .. asta nu se aplică în cazul cărțior ilustrate pentru copii. Coperta îți spune foarte multe despre ce vei găsi în interior, dpdv vizual.



Și încă una, de data asta din expoziția ilustratorilor selectați:


 Si am mai văzut și această vitrină. Toate cărțile de aici sunt frumoase dpdv artistic (recunosc),
DAR 
emoția pe care o transmit...... vă las pe voi să decideți care e:


Și din păcate, pe măsură ce trece timpul și tot văd ce se afișează la acest târg (adică ce se întâmplă pe piața mondială de carte pentru copii), observ o tendință care mă întristează: sunt din ce în ce mai multe cărți gri, alb-negru, cu desene foarte schițate ori foarte deprimante... Nu știu cât este de benefic ca urmașii noștri să crească cu astfel de imagini - unii oameni susțin acest trend spunând „păi e foarte bine așa, să îi înveți pe copii de mici cu lucrurile astea, să nu le dai impresia falsă că viața e toată frumoasă și roz”..

Eu aș spune să nu le răpim copiilor copilăria și să îi lăsăm să construiască lumea așa cum o văd ei, prin ochii lor netulburați de răutățile lumii: curată și.. poate mai veselă și colorată decât atât:





Nu pot să nu-mi amintesc de vorba unui profesor:

„Atunci când pictezi un tablou, ți-l vede un om, doi-trei; poate 10, dacă are musafiri. Hai, poate 50 dacă tabloul ajunge într-un muzeu.
Dar atunci când desenezi o carte pentru copii... influențezi o generație. Și de tine depinde dacă faci copii normali, sau faci copii psihopați.”


În ceea ce mă privește, prefer să rămân la stilul meu. 

Poate nu o fi chiar „în trend” dar, decât să fiu la modă și să fac chestii în genul celor de mai sus, prefer să fac ceva  pe sufletul meu. 

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Partea bună e că am văzut și cărți (și ilustrații în expoziție) care m-au inspirat(că nu-mi stă în fire să fiu chiar așa de pesimistă). E drept că mai puține, dar erau:














 Dovada că poți desena zgripțuroaice și monștri și în așa fel încât să NU dea coșmaruri:




--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Mai jos puteți vedea ultimele două cărți pe care le-am ilustrat recent, care vor apărea pe piață în curând.......


Carte bilingvă, o puteți cumpăra atât în România cât și în Canada. Pentru mai multe detalii, click aici





și:














Tuesday, January 26, 2016

Floor Jansen

Pentru că nu am mai pictat de mult portrete și pentru că o anumită poză cu ea mi-a făcut poftă de pictat pe pânză din nou..
Vă prezint, un tablou făcut anul trecut după întoarcerea din Finlanda:
dimensiuni: 30x40 cm, acrilice pe pânză