Și-am ajuns la Bologna.....

.....pentru a treia oară.
Pentru cine nu știe ce s-a întâmplat la Bologna, este vorba de târgul de cărți pentru copii - cel mai mare târg specific pentru acest domeniu, din lume.
Prezenți acolo au fost și cei de la Ministerul Culturii (niște oameni foarte faini) cu un stand foarte frumos, aranjat cu ajutorul Clubului Ilustratorilor, și cu o ofertă de cărți frumoase, toate una-și-una.
M-am bucurat mult să cunosc personal (și să revăd) și colege din Club, niște fete foarte de treabă și foarte inspirate în ale desenului.

A fost și Lia pe-acolo, pe lângă restul cărților pe care le-am ilustrat:

Am avut de asemenea prezentarea cărții „Sarinne&Elenore and their first splendid adventure”, împreună cu autoarea cărții și cu dna. Sanda Watt:

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În afară de standul nostru, am văzut sute, de fapt mii de cărți pentru copii, desenate în toate stilurile planetei (la propriu), foarte multe frumoase dar din păcate și foarte multe care.. după părerea mea nu ar trebui să fie destinate copiilor.
Mai jos aveți (doar) câteva exemple:

 Știu că se spune „să nu judeci o carte după copertă” dar .. asta nu se aplică în cazul cărțior ilustrate pentru copii. Coperta îți spune foarte multe despre ce vei găsi în interior, dpdv vizual.

Și încă una, de data asta din expoziția ilustratorilor selectați:

 Si am mai văzut și această vitrină. Toate cărțile de aici sunt frumoase dpdv artistic (recunosc),

DAR 

emoția pe care o transmit...... vă las pe voi să decideți care e:

Și din păcate, pe măsură ce trece timpul și tot văd ce se afișează la acest târg (adică ce se întâmplă pe piața mondială de carte pentru copii), observ o tendință care mă întristează: sunt din ce în ce mai multe cărți gri, alb-negru, cu desene foarte schițate ori foarte deprimante... Nu știu cât este de benefic ca urmașii noștri să crească cu astfel de imagini - unii oameni susțin acest trend spunând „păi e foarte bine așa, să îi înveți pe copii de mici cu lucrurile astea, să nu le dai impresia falsă că viața e toată frumoasă și roz”..

Eu aș spune să nu le răpim copiilor copilăria și să îi lăsăm să construiască lumea așa cum o văd ei, prin ochii lor netulburați de răutățile lumii: curată și.. poate mai veselă și colorată decât atât:

Nu pot să nu-mi amintesc de vorba unui profesor:

„Atunci când pictezi un tablou, ți-l vede un om, doi-trei; poate 10, dacă are musafiri. Hai, poate 50 dacă tabloul ajunge într-un muzeu.
Dar atunci când desenezi o carte pentru copii... influențezi o generație. Și de tine depinde dacă faci copii normali, sau faci copii psihopați.”

În ceea ce mă privește, prefer să rămân la stilul meu. 

Poate nu o fi chiar „în trend” dar, decât să fiu la modă și să fac chestii în genul celor de mai sus, prefer să fac ceva  pe sufletul meu. 

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Partea bună e că am văzut și cărți (și ilustrații în expoziție) care m-au inspirat(că nu-mi stă în fire să fiu chiar așa de pesimistă). E drept că mai puține, dar erau:

 Dovada că poți desena zgripțuroaice și monștri și în așa fel încât să NU dea coșmaruri:

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Mai jos puteți vedea ultimele două cărți pe care le-am ilustrat recent, care vor apărea pe piață în curând.......

Carte bilingvă, o puteți cumpăra atât în România cât și în Canada. Pentru mai multe detalii, click aici

și:

Toamnaaa, ilustratii si picturi si cate si mai cate!

Uraaa, a venit toamnaa!

Din punct de vedere creativ, toamna e anotimpul meu preferat. Nimic nu ma inspira si nu ma ajuta sa ma concentrez mai bine decat vremea mohorata, inchisa, cu nori gri, din care ploua marunt marunt cate o saptamana.....
Spre deosebire de majoritatea oamenilor, atunci cand e soare afara nu ma pot concentra nicicum.. parca gandurile imi fug in toate directiile, imi doresc sa ma apuc de lucru, deschid Photoshop-ul, apoi ma uit pe geam, ma las distrasa de orice amanunt, verific email-ul de 5 ori intr-o ora, si tot asa. Iar la sfarsitul zilei sunt si mai frustrata ca desi am stat toata ziua la birou, n-am facut mai nimic productiv.
Dar cand se aduna norii.... si oamenii se retrag in case, animalutele in vizuini si gazele se adapostesc, parca se deblocheaza ceva in mintea mea creativa.. parca toate gandurile si ideile incep sa curga intr-un singur sens, concentrate, pline de inteles si de culoare, si curg prin mana direct pe panza virtuala (sau reala, dupa caz).
Ce sa mai, e o nebunie!

"Cozy" - va fi inclusa in calendar! ;)

Mai ales dupa o vara agitata, in care am fost mai mult plecata decat pe-acasa, am venit cu mare pofta de lucru (ceea ce e bine, pentru ca s-au cam adunat toate :))) Si nu numai ca s-au adunat proiectele din vara, dar constant apar unele noi (altele mai mari, altele mai mici) si unele sunt pur si simplu prea frumoase ca sa le refuz!
Si cireasa de pe tort, e ca pe langa toate cele la care lucrez de zor, am programata in decembrie, la ceainaria Ceai et Caetera din Brasov, o expozitie de ilustratie cu Zanuta mea (Little Fairy), in cadrul careia voi lansa si un calendar pe 2014! Abia astept!


Dar pana una-alta, tocmai ce am terminat o pictura pentru un client, aparuta pe ultima suta de metri, dintr-un mail care a intrat la spam.. Desi initial am fost tentata sa refuz, dat fiind cat am de lucru in perioada asta, am decis s-o fac totusi - pentru ca era vorba de un catel si pentru ca omul si-o doreste foarte tare. [Pictura cu cateel! Cum puteam refuza asa ceva? Doar stiti cat de mult iubesc cainii!] Cu ocazia asta mi-am amintit cu drag de facultate si de perioada cand pictam aproape numai pe panza. De cand am inceput sa fac mai multe ilustratii decat picturi, am cam uitat cum miros uleiurile! Si am uitat si cum sa ma descurc cu 7 pensule de-odata in mana! Nu-i nimic, ca am avut ocazia acum sa-mi amintesc (mai problematic a fost cand a trebuit sa eliberez mana.. :))). Oricum, cu totul a fost o pauza binevenita dupa atata lucru digital!

Si ca tot vorbeam de digital. Am ajuns abia la a 5a poveste (din 10) pentru editura indiana Youg Angels International....  Puteti vedea pe masura ce le posteaza pe site-ul lor, aici. Nu ma pot abtine sa nu postez aici un print screen din a 4a poveste, cu o maimutica neascultatoare care ia atitudine in fata prietenilor. 

Si mai postez un print screen, cu o ilustratie ce urmeaza a fi inclusa in calendar dar inca nu e gata :-D

cu layere ..fara numar :)) mereu cand incep o lucrare noua, fac cate un layer pentru toate detaliile.. ca sa le pot invarti apoi prin compozitie dupa bunul plac. Dar in final, se imputineaza foarte mult :)

Si gata pe ziua de azi, back to work!

[Si revenind la anotimpuri,]

Voua cum va place toamna?

Dark dancer

De ce mereu cand am cel mai mult de lucru, ma trazneste asa cate o inspiratie sa fac ceva total rupt de ce ar trebui sa fac? :)) (cam asta a fost cazul si aici). Partea buna cu aceste inspiratii de moment e ca nu dureaza mult - imi vine ideea, o fac intr-o ora maxim doua, dupa care ma pot intoarce la ce lucram. Si ma simt mult mai bine si mai productiva! 

Avantajul atunci cand ai multe proiecte, e ca te obisnuiesti sa lucrezi mai multe ore zilnic. Si lucrand si lucrand, si.. lucrand, e imposibil sa nu-ti vina tot felul de idei. Testezi un brush nou, si deja parca iti vine o intreaga scena in cap. Aici de fapt toata ideea a venit de la un brush foarte diafan, semi-transparent (si de la o dorinta destul de puternica de a desena ceva foarte feminin dar in acelasi timp puternic), care mi-a dat ideea de voal - iar de la acest brush si pana sa apara aceasta ilustratie n-a mai fost decat un pas :)) Am deschis un fisier nou, m-am apucat de lucru, si apoi ...."m-am trezit" ca-i gata.  Nu stiu exact care-i procesul, cand am imaginea foarte clara in cap, tot ce am de facut e sa o reproduc exact asa cum mi-o imaginez. Si de multe ori exact asa si iese. Cu cat e imaginea mai neclara, cu atat lucrez mai mult la ea (si imi da mai multe batai de cap). Cred ca cea mai mare realizare e sa poti "vedea" clar ce trebuie sa faci - si apoi sa o poti reda reda exact asa cum vezi - sau si mai bine, exact asa cum o vede clientul (ceea ce nu se intampla MEREU, dar in timp vad ca-mi atrag clienti din ce in ce mai compatibili, hihi!). 

Eh gata cu vorbaraia, ca sunt in intarziere :)) 

Enjoy imaginea!

Cand timpul sta in loc...

Cateva lucrari noi (personale, pentru ca cele la care lucrez pe proiecte/povesti inca nu le pot arata) :)

Cand timpul sta in loc... si nu se aude decat vantul miscand firele de iarba. Si bazaitul musculitelor, dar ala nu se pune :)

Cand timpul sta in loc... si aproape ca auzi clinchetul stelutelor :)

Mica zanuta pe panza, II

Aceeasi clienta care a comandat print-ul cu zanuta si pasarea, a mai vrut doua, de data asta cu zanuta si veverita. Unul pentru fetita ei, unul pentru o prietena.

 Rama este la fel, imi place foarte mult cum se potrivesc.

Din nou, si alte poze pentru a se vedea calitatea:

Little Fairy pe panza inramata!

Vai ce draguta e asa cu rama de lemn! Nu ma mai pot dezlipi de poza. Ca printul deja e pe drum spre destinatie.

Mai multe poze, pentru a vedea calitatea exceptionala a printului <3

Snowman

Voi face un calendar cu micuta zanuta. Asta e lucrarea pentru ianuarie :)

Wuf! (part I)

Catei :) Picturile sunt ulei pe carton panzat, 20x20 cm.
Fondurile stranse din vanzarea acestor picturi vor merge la Asociatia Trei Frati Patati din Turda.
Pretul unei picturi e de 200 RON.